sâmbătă, 26 martie 2011

Vești proaste

Cosmin Dănilă, foto: Asociația Bubulina

Îmi vine să plâng numai când mă gândesc la ultimele vești pe care le-am aflat despre starea de sănătate a lui Cosmin. Vești proaste. Așa cum știți, la ultima intervenție medicii i-au scos splina, o bucățică din stomac și o parte mică din pancreas.

Din păcate, după ce medicii au făcut o biopsie a tumorii au stabilit că există celule canceroase și în sistemul lui limfatic. Mai mult decât atât, acest copil are nevoie de două transplanturi și de încă o intervenție chirurgicală dar și de mai multe ședințe puternice de chimioterapie.

Of, Doamne! Asta înseamnă o luptă teribilă și o nevoie suplimentară de bani. Încă un transplant înseamnă cel puțin 45.000 de euro în plus, față de suma estimată inițial (77.800 euro), sumă care nici nu s-a strâns încă în totalitate. Părinții lui sunt dărâmați. Mama lui, doamna Dănilă a plâns ore în șir după ce a aflat vestea. Mă gândesc câte trebuie să îndure organismul lui Cosmin, atât de fragil, după atâta suferință.

Sper din tot sufletul ca acest copil să nu aibă nevoie de terapie intensivă. O zi de internare în acest regim costă câteva mii de euro.

Noroc că speranța pâlpâie încă. Speranța în Dumnezeu, în Măicuța Domnului, în sfinți, în îngeri și în voi.

Vă rog să dați mai departe acest mesaj. Să scrieți despre Cosmin pe bloguri, pe facebook sau oriunde credeți că-i poate fi de folos și să mediatizați conturile în care se pot face donații pentru el, dar și numărul de telefon Romtelecom deschis pentru el:0900 900 080 - 10 EURO/apel.

Dacă doriți să-i încurajați pe părinți puteți să-i sunați:

Dănilă Vasile 0766.246.317
Dănilă Ana 00393802411106 (număr de Italia)

Mai multe informații găsiți pe pagina de internet a lui Cosmin:


Vă mulțumesc tuturor!

miercuri, 23 martie 2011

Copiii din Glodeanu în "Observatorul buzoian"

Copiii din Glodeanu
foto: Ciprian Sterian, http://www.observatorulbuzoian.ro/

Jurnaliştii de la Observatorul Buzoian au răspuns apelului meu, referitor la copiii din comuna Glodeanu. Merită să citiţi materialul scris de ei. Îl găsiţi aici.

Mulţumesc frumos, Sorin Dinco şi Ciprian Sterian!

joi, 17 martie 2011

Să ne rugăm pentru Cosmin

Cosmin Dănilă, foto: Asociația Bubulina

Cosmin are nevoie de multă rugăciune. De gândurile voastre bune, ale tuturor. Mâine dimineață, Cosmin intră în operație. Nu va fi deloc ușor pentru medici. Tumoarea atinge trei organe - stomacul, pancreasul și splina. Este greu de explicat în cuvinte starea de tensiune în care se află chiar în aceste clipe, părinții lui Cosmin.

Am vorbit în această seară cu Cosmin. Deși îl așteaptă o încercare așa de grea este la fel de curajos. Și optimist. Parcă mai puternic decât toți.

Părinții lui trec prin clipe grele. Îmi spunea mama lui Cosmin că nu știe dacă la noapte va închide un ochi. Operația ar putea dura în jur de șase ore.

Vă rog să spuneți mâine o rugăciune pentru Cosmin. Dacă puteți, țineți o zi de post pentru el. Aprindeți o lumânare la biserică, în drum spre serviciu. Pentru ca Dumnezeu să conducă în chip nevăzut mâinile medicilor, în operație iar Măicuța Domnului să-l țină pe Cosmin sub acoperământul ei. Îngerii să-l poarte pe aripile lor iar Cosmin să iasă cu bine din sala de operație.

Vă mulțumesc tuturor pentru tot ceea ce ați făcut pentru el! Dumnezeu să vă răsplătească.

marți, 15 martie 2011

Ajutați-o pe Bianca să vadă

Bianca Petrișor

Bianca Petrică este o fetiță care are șase luni. Are nevoie de mare ajutor și de susținere financiară chiar acum, zilele acestea, nu mai târziu. Puteți s-o ajutați să vadă. Da, să vadă. Ceea ce pentru noi este ceva firesc ei îi lipsește și îi va lipsi toată viața dacă nu este ajutată acum. Bianca suferă de o boală care presupune dezlipirea retinei. Riscă să rămână oarbă. Definitiv și ireversibil. Singurul spital care i-a dat o șansă se află în SUA. Intervențiile pentru ambii ochi costă 30.000 de dolari. Pentru că timpul este prețios, boala fiind într-un stadiu avansat intervențiile trebuie să fie făcute cât mai repede. Părinții au plecat deja în SUA, după ce au primit ajutor chiar de la nașa fetiței, care le-a plătit biletele de avion. Singura mare problemă este că nu au banii necesari pentru ambele operații. Bianca va suferi mâine prima intervenție. Pentru cea de-a doua, care este programată pe 23 martie părinții au reușit să strângă doar 400 de euro. Au nevoie de restul sumei (până la 15.000 USD) iar timpul este foarte scurt. Au mai puțin de o săptămână la dispoziție. Cum puteți face donații dar și povestea Biancăi, pe larg o găsiți aici. Vă mulțumesc.

Să dăm o șansă copiilor din Glodeanu

Îmi vine destul de greu să scriu. Mai ales după ce am văzut fotografiile pe care le-am primit de la Glodeanu. Greu, pentru că mă tot gândesc de mai bine de o săptămână cum să scriu şi ce să fac ca să ajut câţiva copii. 32 la număr. Pe o parte dintre ei i-am ajutat cu ajutorul vostru, de Crăciun. Acum mă gândesc cum să facem să-i ajutăm din nou. Să-i ajutăm acum şi mereu. Să încercăm să le schimbăm măcar puţin orizontul.

Copiii din Glodeanu

Pe scurt povestea este cam aşa. 32 de copii din comuna Glodeanu Siliștea, jud. Buzău (21 din satul Cârligu Mare, 11 din satele vecine) suferă de foame în fiecare zi. Cel mai bine o ştie chiar părintele din satul Cârligu Mare, părintele Marian Tudor. I-a ajutat de multe ori cu mâncare, le-a dus uneori chiar şi oale cu ciorbă în încercarea de-a le mai alina puţin suferința.

Părintele Marian Tudor și câțiva copii

Numai că povestea înseamnă mai mult decât atât. Foarte mulți dintre acești copii trăiesc într-o stare deplorabilă. Sărăcie e un cuvânt care nu le exprimă în totalitate lipsurile.


Partea proastă este că unii dintre aceşti copii sunt în real pericol.

Cel mai grav caz este cel al unei familii care are doi copii. Amândoi sunt aproape sălbatici. În primul rând din cauza condiţiilor în care sunt crescuţi, în care sunt ţinuţi. Mizerie, boală, sărăcie. Părinţii lor sunt amândoi bolnavi. Mama lor are grave afecţiuni psihice iar tatăl are şi el certificat de handicap.

Casa în care locuiesc nu se poate numi casă. Arată mai degrabă ca un coş de gunoi. Pe jos e numai noroi, iar părintele i-a găsit pe copii desculţi. Asta în condiţiile în care nu au geamuri la casă iar în momentul în care au fost făcute fotografiile afară era frig.


Nu mă întrebaţi cum şi de ce Protecţia Copilului nu face nimic. Protecţia Copilului ridică din umeri. Au mai luat o dată copiii de acolo, dar a venit tatăl la centru şi i-a luat înapoi. De ce i-au fost daţi, greu de zis. Unul dintre băieţi are 4 iar celălalt are 6 ani.


Al doilea caz este la fel de delicat. Două fetiţe (una în clasa a VII-a şi una în a III-a) şi un băieţel de trei ani stau toţi trei cu mama lor. Femeia are pierderi de memorie, în urma unui grav accident de circulaţie. Mama copiilor se poartă ca un om rătăcit, chiar a fost internată pentru tulburări psihice.


Din fericire, copilele sunt îngrijite şi învaţă bine la şcoală, chiar împrumută cărţi de la bibliotecă. Dar foamea tot foame rămâne. Tatăl lor locuieşte doar din când în când cu familia.


Al treilea caz este al unei familii foarte numeroase. 11 persoane, dintre care 6 copii (foto sus) cu vârste cuprinse între 2 şi 11 ani locuiesc într-o căsuţă modestă. Copilaşilor li se acordă atenţie dar au toţi nevoie de alimente, încălţăminte, hăinuţe.

Acestor copii li se adaugă cei cărora le-am trimis hăinuţe, jucării şi mâncare în luna decembrie. Este vorba de 7 suflete cu vârste cuprinse între câteva luni şi 13 ani. Pe lângă ei mai sunt încă trei copii, din alte două familii la fel de sărace. Cel mai mare, un băiat de 13 ani încearcă să muncească prin vecini ca să primească de mâncare. Unul dintre copii are strabism și nu poate să facă urmeze tratamentul recomandat de medici, tot din cauza lipsei banilor.


În altă ordine de idei cei care doresc să facă o faptă bună, până pe 8 aprilie adunăm haine, încălţăminte, bănuţi, jucării, mâncare, produse de igienă, orice puteţi să dăruiţi pentru aceşti copii. Într-unul dintre weekend-uri, pe 9 sau pe 16 aprilie le vom încărca într-o maşină şi le vom duce copiilor.

Am primit deja lucruri pentru copii de la prietena mea Andra, de la Teodora şi de la doamna Flori. Le mulţumesc mult.

Dacă se vor aduna bănuţi vom cumpăra dulciuri şi mâncare şi vom face pachete pentru toţi copiii. Sincer eu mi-aş dori foarte mult să se strângă mâncare. Copiii aceştia sunt flămânzi. Dacă se adună sume mai mari, o să-i dăm banii părintelui, care va aprecia cum să-i împartă.

Cei care vor să ajute aceşti copii pot să aducă pachetele şi în Antenă, la adresa din Băneasa (Şos. Bucureşti Ploieşti nr. 25-27). Înainte, vă rog să-mi trimiteţi un mail ca să vă las un număr de telefon, să ştiu când ajungeţi cu ele. Putem să ne întâlnim şi în oraş ca să iau pachetele.

Vreau să vă rog frumos şi altceva. Părintele paroh, Marian Tudor, care are o inimă foarte mare mi-a spus că singura şansă pentru aceşti copii ar fi o cantină socială. Asta îşi doreşte din tot sufletul să facă pentru a ajuta aceşti copii pe termen lung. Şi eu îi dau dreptate. Dânsul ar putea mobiliza oamenii din sat să se implice în dezvoltarea unei cantine, există şi teren unde s-ar putea ridica o mică clădire dar nu există fonduri. Aşa că rugămintea mea mare este dacă puteţi să susţineţi acest proiect. Poate cunoaşteţi o fundaţie dispusă să se implice. De mare folos ar fi şi dacă cunoaşteţi firme care ar putea sponsoriza proiectul fie cu materiale de construcţii, fie cu mâncare, adică un fel de sponsori permanenţi care să poată dona mâncare periodic, pâine, făină, mezeluri, ulei, orez etc, în funcţie de domeniul lor de activitate.

Pentru orice fel de detalii, sugestii, idei vă rog să-mi scrieţi aici: nicoletatintea@gmail.com
Orice implicare ne va fi de mare ajutor.

Puteţi să-l sunaţi şi pe părintele Marian Tudor la numărul de telefon 0720.281.634 pentru informații suplimentare.

P.S. În fotografii puteţi să-i vedeţi pe câţiva dintre copiii pe care îi veţi ajuta. Vă mulţumesc mult tuturor!

Emoţii pentru Cosmin

Cosmin Dănilă, foto: Asociaţia Bubulina

Aproape 49.000 de euro s-au strâns pentru Cosmin. De aproape cinci luni acest copil nu mai ştie cum e să alerge în voie, cum este să aibă o zi în care să nu ia medicamente sau cum este să meargă la şcoală şi să se joace nestingherit cu prietenii lui. Cosmin ştie în schimb ce înseamnă perfuzii, branule, chimioterapie, stări de vomă şi de slăbiciune. Peste toate a trecut ca un adevărat bărbat, cu curaj şi cu speranţă. Îmi povestea Cristina Dragoş, de la Asociaţia Bubulina care l-a vizitat pe Cosmin la spitalul din Italia, cum a suportat el, într-o zi, fără să spună nimic toate încercările asistentelor de a-i găsi venele. Chiar dacă l-a durut şi s-a chinuit nu s-a plâns. Pentru că este un copil energic, un copil puternic şi bun.

Cosmin are încă nevoie de noi toţi. Nimic din ceea ce-i dăruiţi nu va fi folosit în alt scop decât pentru plata tratamentelor. Toate facturile eliberate de spital vor fi publicate pe blogul lui. Suma care îi lipseşte se ridică la aproximativ 28.800 de euro. Deocamdată nu ştim câţi bani s-au adunat din donaţiile făcute prin apelurile date la numărul de teledon Romtelecom, pentru că banii se înregistrează cu întârziere, în funcţie de facturare.

Cosmin are mari emoţii. Ieri a făcut un nou examen tomograf iar joi va fi din nou internat la Spitalul Gianinna Gaslini din Genova. Vineri este programat la operaţie şi trebuie să vă spun că amândoi părinţii au inima cât un purice pentru că ştiu foarte bine care sunt riscurile intervenţiei. Tatăl lui Cosmin, domnul Dănilă pleacă mâine în Italia ca să-i fie alături. Mihai Beandeac şi Valahu i-au trimis autografe. Colegii lui de clasă i-au scris scrisori şi i-au făcut desene. Toate vor ajunge la Cosmin mâine.
Cosmin îşi doreşte să-i revadă cât mai repede. Va mai sta însă în spital cel puţin o lună. Poate chiar mai mult. Medicii au estimat iniţial o jumătate de an. Totul depinde foarte mult de modul în care el reacţionează la tratament, de cele două intervenţii chirugicale, de analize.

Cosmin şi părinţii lui vă mulţumesc tuturor pentru sprijinul extraordinar de care aţi dat dovadă. În ţară, el nu ar fi avut nicio şansă. Vă mulţumesc şi eu pentru ajutorul pe care l-am primit de la voi, pentru acest copil, în ultima lună şi jumătate.

duminică, 13 martie 2011

Dragoș Bistriceanu

Dragoș Bistriceanu

Am primit povestea lui Dragoș printr-un mesaj pe facebook. Mi-a scris chiar tatăl lui. Dragoș este un băiețel din Craiova care în curând va împlini 3 ani. Are așa de multe suferințe încât de întrebi cum poate să lupte așa micuț cum este, cu ele. Dragoș suferă de epilepsie focală simptomatică, hemipareză spastică, microcefalie și astm bronșic. Dragoș a venit greu pe lume iar medicii nu i-au dat nicio șansă.

Am vorbit cu tatăl lui Dragoș în urmă cu o săptămână. Lucrează ca jandarm și am simțit că este un om puternic, care ar dărâma orice ușă pentru a-și salva copilului, dacă cineva i-ar da o șansă. Deocamdată medicii de la o clinică din Italia, Bambino Gesu i-au spus că îl pot primi cu copilul pentru investigații. Pentru părinții lui Dragoș acest răspuns este o speranță pentru că în România medicii nu s-au încumetat să-i facă copilului nici măcar un RMN, de teamă că i s-ar putea întâmpla ceva.

Pentru deplasarea în Italia, pentru investigațiile preliminare și câteva zile de internare părinții lui Dragoș mai au nevoie de bani. Ei speră să poată să-l opereze pe micuț pe creier, o intervenție care costă însă aproximativ 35.000 de euro.

În această seară am dat din nou de povestea lui Dragoș pe blogul de la Salvează Vieți. Practic, lucrurile pe care le-am simțit eu despre acest copil le-am regăsit exprimate foarte bine aici.

Povestea lui Dragoș puteți s-o citiți și aici. Sau direct de pe blogul lui.

Conturile unde puteți face donații:

Cod IBAN EUR: RO40INGB0000999902229930
Cod IBAN RON: RO46INGB0000999902229919
Titular Viorel Bistriceanu

Se poate dona pentru Dragoș și prin telefon la numerele:
0900.900.020 - 2 euro
0900.900.024 - 10 euro
0900.900.022 - 5 euro

Numerele sunt valabile doar în rețeaua Romtelecom.

Pentru orice detalii suplimentare puteți să-l sunați pe tatăl lui Dragoș, domnul Viorel Bistriceanu la numărul de telefon: 0763 16 80 11

Ana-Maria Osca


Ana-Maria Osca

Nu pot să-mi închipui cum e să ai un copil bolnav de cancer. Să te gândești că trebuie să-i faci o analiză, ca să vezi în ce stadiu este boala puiului tău și să nu-ți poți permiți asta. Câte lacrimi curg oare pe obrajii unei mame care se află într-o astfel de situație?

E vorba de mama Anei-Maria Osca. O fetiță scumpă de care am aflat de pe blogul Iulianei.
Ana-Maria are doi ani și un pic. A fost operată de neuroblastom și face citostatice la Institutul Oncologic Al. Trestioreanu. Săptămâna viitoare fetița trebuie să facă un RMN. Costul acestuia este de 3.300 RON. Părinții săi nu au această sumă. Doar tatăl muncește și oricum le este foarte greu. Sunt din Craiova iar drumurile la spital și toate tratamentele de până acum le-au șubrezit și mai mult situația financiară. Părinții fetiței așteaptă și rezultatul unei analize pe care medicii au trimis-o la o clinică din Viena pentru a vedea exact care sunt șansele ca boala să revină în organism. În funcție de rezultate, medicii ar putea să o îndrume pe micuță spre un transplant.

Vă rog dacă puteți să ajutați acest copil. Suma pentru RMN nu este chiar atât de mare. Mai puțin de o mie de euro se pot aduna dacă fiecare se lipsește de puțin din avutul lui. Donații se pot face în contul:

OSCA AURELIAN

LEI: R0 70 BTRL 0470 1201 4781 38XX - deschis la Banca Transilvania - Sucursala Pantelimon

De ce un nou blog

Deschid un nou blog pentru că sunt prea multe strigăte. Prea mulți copiii, prea multe suflete care au nevoie de ajutor. Voi încerca în măsura în care îmi permite timpul să le ofer lor acest spațiu. Să ofer acest spațiu tuturor celor care se luptă să trăiască. Celor care iau la trântă boli grele sau pentru care fiecare zi e o nouă încercare, o luptă pentru supraviețuire.

Voi scrie aici despre campanii umanitare dar și despre inițiative care nu au pretenția unor campanii dar care au scopul de a aduce puțină lumină, un strop de alinare în sufletul celor încercați, indiferent dacă este vorba de copii bolnavi sau pur și simplu încercați de soartă.

Vă invit să intrați în lanțul prieteniei pe care îl deschid aici. Să preluați mesajele care vă ating sufletul, să le duceți mai departe pe aripi de înger sau să vă implicați, în mod direct după cum vă dictează inima.

Dumnezeu și îngerașii lui să ne călăuzească pe toți!